...aveam in minte o singura imagine. Cum ar fi sa ma ghemuiesc undeva pe mijlocul unui sens de autostrada , sa astept primul tir, si sa ma bucur de cele cateva secunde dinainte de moarte in care o sa fiu eliberata de toti demonii? Pentru ca mi-i imaginam practic spulberati de tir, in toate directiile, lasandu-ma in pace.
NUU, n-am ganduri sinucigase. Doar ca vizualizam toata faza, nu ma puteam abtine.
Noapte buna.
RSS Feed (xml)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu