vineri, ianuarie 11, 2008

I too can command wind, Sir!

"Elisabeth - The Golden Age". M-am dus pentru ca nu aveam chef sa merg direct acasa, dar in acelasi timp ma simteam atat de antisociala incat respingeam cu obstinenta ideea de a interactiona prin baruri, cluburi, restaurante, parcuri sau alte zone de agrement.

Asaa... si prin eliminare am ajuns la muviu cu regina. Initial nu prea aveam chef de bullshit si plictiseala, da' altceva nu prea aveam ce alege... cu capsorul inainte, ca nu poate sa doara foarte tare. Si mi-a placut. Mi-a placut tare Cate Blanchett. Si mi-a placut ca n-au tras lucrurile de par mai mult decat era cazul. Excelent surprinse sentimentele ei - persoana aparent fara sentimente. Senzatia de singuratate. Felul in care gelozia o face sa se comporte stupid si impulsiv pe cea mai - aparent - rece si dura persoana din univers. Ireal de rece si de dura. Evident, pentru victima din mine - inacceptabil de indecis masculul penduland intre admiratia pentru femeia ideala, dar inaccesibila si atractia carnala, reala, tangibila. Ca sa nu mai spun ca n-am pus deloc botul la teatrul ieftin al gagicii cu cosite aurii care face pe nobila si ii zice lui " sunt gravida dar ma descurc, nu iti face griji" , dupa care da buzna in biserica la maritis. Of. :) N-am inteles niciodata trick-urile astea.

...
...

Trecand peste gluma, sunt niste cadre acolo si joaca Ea intr-un fel care pe mine m-au atins.

O sa spuneti probabil ca filmul nu e cine stie ce... o productie americana cu tam tam, mult zgomot pentru nimic, blabla. Dar mi-a placut.

Niciun comentariu: