miercuri, decembrie 31, 2008

Reverenta

Imi prind mai bine agrafa verde din mot si ma pun sa scriu, rasturnata in fotoliu , sprijinita de perna pufoasa. Lumanarea cu aroma de vanilie e aprinsa, am papucii preferati in picioare. E 5 dimineata, ora mea preferata de tras concluzii. Sa fac si eu datoria de final de an... Tragem linie? Uff... uite ca mai sunt doar cateva ore.

Un an...de care sa zic... un an. Stau pe ganduri. Mi-e frica sa nu ma intristez. In ultimele 3 zile am stat acasa. Aici, la mine acasa. M-am bucurat de fiecare centimetru de paturica vargata, am intins paturi si perne peste tot, am lenevit, am facut plimbari scurte si apoi am lenevit iar...Dolce-far-niente.

Printre tot acest huzur si-au mai varat codita cateva senzatii de trista amintire. Printre albastrul oceanului din Portugalia si Brasovul din aprilie m-a incoltit putin gustul amar al toamnei. Regretul ca am pierdut-o. Regretul ca sunt inca foarte slaba, in fata multor oameni. Peste ele a aparut promisiunea pe care mi-am facut-o ca am invatat din nou ceva. Chiar nu mi-e nimeni aproape cum imi sunt eu.

Ce altceva? Am facut cativa pasi. M-am impiedicat de cateva ori. Am dat si cu stangu-n dreptu. Am facut multe ceaiuri si multe cafele, pe unele le-am lasat sa se raceasca si apoi nu le-am mai baut. Am mangaiat cateva pisici. Am mai vazut o tara. Am cunoscut cativa oameni. Am primit prea putine flori. Am cumparat prea putine flori. Am omorat un ficus (involuntar). Am trecut prin cateva betii. Am invatat ca am o problema cu metoclopramidul si ca trebuie sa-l evit. :) Am jucat iar ruleta ruseasca de vreo 2 ori si am nimerit din nou gloante. Noroc ca sunt pisica. N-am contabilizat, insa, vietile. Nu stiu cate gloante imi mai permit.

Au fost cateva ploi frumoase anul asta. Au fost si ploi cu soare, si ploi de vara, si ploi -ploi. Ninsori - cateva. Un weekend la inceputul verii, in vama, fusta verde de atunci si prosopul rosu.

Stau aici si nu stiu ce urmeaza. Sper ca urmeaza lucruri frumoase. Ar fi momentul. Sunt ca pe panourile din Amsterdam :"You are here. But why?".

8 comentarii:

Mihai spunea...

Citesc la patru dimineata ceea ce altii gandesc.Deja, imi place sa nu dorm.

Rareș spunea...

Mă-nclin, cu o îndoire plăcută a spinării, în faţa anului tău. Simţind nevoia unei ancore, pot să-ţi spun că sunt din Braşov şi sunt născut în aprilie. Că îmi plac pinguinii şi mor după Sahara - visul unui aventurier. Aş vrea să fiu agrafa unor femei, spre deosebire de alţii care se încăpăţânează să fie mintea unei femei. Sunt egoist şi-mi place să-mi fie bine.

Samuel Mammel spunea...

Mai bine sa fii optimist/a si sa te inseli decit sa fii pesimist/a si sa ai dreptate.

Sahara Penguin spunea...

Cum le stii tu asa, ca un om mare... :)

Andrei spunea...

ce este "metoclopramidul"?

Sahara Penguin spunea...

Un medicament anti-greata.

Andrei spunea...

deci ai face bine sa nu-ti mai fie greata :-P

Anonim spunea...

Nostalgic,frumos.Trairile tale dintr-un an,parcurse intr-un moment.La Multi Ani!!:*:*:*>:D<