Am avut niste baieti part-time. M-au dezamagit. Nu erau pasionati. Mi-au vandut iluzia si s-au carat. N-au crezut in poezie, in arta asta a seductiei urmate de abandon. N-au crezut in nimic. Doar au venit, au fluturat 2-3 flyere si s-au facut pierduti, ca si cum eu as fi de ieri-de-azi pe strazile astea si as lesina cu sunet la fiecare fluturare de gene.
De data asta caut pe cineva care le are clar cu vanzarea de iluzii. Eu cumpar, sunt dispusa sa dau pe ele oricat, atat timp cat ma conving ca sunt iluzii adevarate. O, da, crede-ma, tu copil cu pui de iluzii in punga de plastic, plecat la vanatoare de pseudovictime. Crede-ma ca stiu cum arata o iluzie adevarata. Ii stiu mirosul, stiu cum se simte barba ei in contact cu pielea mea. Si nu crede vreo clipa ca am sa ma uit in punga ta cand ai sa te lauzi pe strada cu iluzii. Va cunosc pe toti de la o posta.
Astept mesaje de bine de la distribuitorii adevarati. 0722cumpariluziiadevarate.
Va pup cu sinceritate.
RSS Feed (xml)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu