sâmbătă, februarie 16, 2008

Doar cu sunet




Apasa play. Asa. Acum sa-ti povestesc.
Sunt intr-un oras ciudat. Ca o insula greceasca, cu influente de Praga si Andorra. E primavara. E foarte senin. Intru in cateva magazine. Imi iau o rochita frumoasa de vara, inflorata. Bat din palme fericita - e cea mai frumoasa rochie pe care am avut-o vreodata.
Pornim din nou pe strazi. Stradutele sunt din ce in ce mai stramte. Mergem, imi aud pasii pe caldaram. Si respiratia. Intr-un fel ciudat e din ce in ce mai cald, desi am senzatia ca se insereaza.

Ne oprim intr-o piateta. Lumea apare din toate colturile, se aglomereaza ingrozitor. Eu sunt inca fascinata de peisaj, ma uit in jur. Peretii incep sa se transforme si ma simt brusc ca in curtea interioara a liceului meu. Uite, si fantanile sunt acolo. Mda... Brusc, de nicaieri, rasari in fata mea. Ai o privire pierduta. Incep sa reprosez lucruri. Iti spun de toate. Din nou. Ti le repet. Spre marea mea uimire, ripostezi. Si tu ai lucruri sa-mi reprosezi. Pe jumatate ma bucur ca vorbesti cu mine, pe jumatate ma simt ranita de ceea ce imi spui. Incerc sa spun ceva, incepe sa imi bata inima foarte tare pentru ca am senzatia in sfarsit ca esti viu. Esti un viu rau, cuvintele tale imi fac rau, dar esti viu!!! Incerc din nou sa deschid gura, dar tu observi si ridici tonul. Incepi sa vorbesti din ce in ce mai repede si mai tare, si ma ia cu ameteala. Cuvintele tale se deformeaza pe drum, inainte de a-mi ajunge la urechi, si se transforma in ace care mi se infig in piele. Imi dau lacrimile de la durerea fizica. Ma intorc pe calcaie si plec. Bate vantul, dar in acelasi timp e foarte cald. Transpir si imi curg lacrimile. Pe unde sa ies, pe unde sa ies, faceti loc, faceti loc acum. Da, da, mi-am amintit - sunt in curtea liceului, e un gang acolo, in stanga. Coate, incerc sa inaintez... ahhh, da' multi sunteti mai.

Gata. Stanga, si am scapat. Trag aer in piept. Toti prietenii sunt cu mine. Dau sa-mi aprind o tigara. Cineva a ramas in urma. O fata. Ma striga, eu ii fac semn sa ma lase sa fumez. Ea insista. Ma uit la ceas si imi dau seama cat e de tarziu. Ma uit mai atent la ea, incerc sa descifrez ce spune. O aud, in sfarsit, si incep sa simt un nod in gat. Imi spune ca esti acolo si ma chemi sa imi spui ceva. La dracu', de ce n-am auzit de la inceput?? Arunc tigara si dau sa ma apropii de locul in care ea imi indica ca ai fi. O alta ea vine din spate. Vrea sa participe la discutie. Devin isterica. Nu stiu de unde am atata putere, dar simt ca as putea sa zdrobesc pietre in maini fara sa simt nimic. Tip, urlu la ea: "Gata!! Ajunge!!! V-ati bagat destul!!! Ai vazut tot, ai auzit tot, acum lasa-ma sa-mi traiesc viata!!". Ea insista - "dar vreau sa aud, vreau sa aud tot". Eu tip atat de tare incat sunt convinsa ca si chinezii ma aud "LASA-MAAA, AUZI SA MA LASI? E PROBLEMA MEA, E A MEA, A MEA, A MEA SI DOAR A MEA". Femeia asta tampita ma tine in loc cand eu stiu ca ma astepti acolo. Trebuie doar sa fac dreapta. Inaintez, fac dreapta si vad doar multime. Of catamai multimea. Pe tine nu te vad. Ea - prima ea, ea cea buna imi spune ca ai plecat. Ma ridic pe varfuri panicata si incep sa ma uit prin multime. Doamne, cate milioane de capete. Te vad. Esti imbracat intr-un tricou alb, si ai in spate un rucsac gri. Bun. Urmaresc rucsacul. Trebuie sa urmaresc rucsacul.

Toata lumea vine spre mine, sunt contra curentului. Zaresc rucsacul din cand in cand si incerc sa te prind din urma. Transpir, tremur din toate incheieturile. Mi-e frica sa nu te pierd. Ma storcesc, imi vine sa plang de nervi, opriti-va!!! Lasati-ma sa inaintez, nu mai vad rucsacul.

Cobor trepte de piatra, e ametitor, lumea ma zdrobeste de perete si eu incerc din rasputeri sa te ajung. Stanga, dreapta, e ca un rollercoaster. Ajung in alta piateta. E gol, in sfarsit. Doar 2-3 oameni pe la colturi. Se insereaza din ce in ce mai tare. Ma asez pe jos si ma culc pe spate. Ma uit in sus. Cerul e gri si e foarte cald. Imi desfac bratele. Stau asa, crucificata pe asfalt. Oamenii de pe la colturi isi dau coate, dar nu ma intereseaza. Asfaltul este cald si e bine. Imi dau seama brusc ca pot sa te sun. Iau telefonul din buzunar, formez, suna. Raspunzi repede, dupa primul apel. Vocea ta e foarte calda. Ma simt bine am crezut ca ai sa fii suparat pe mine. Iti spun - "de ce ai plecat? Veneam dupa tine!". Ma intrebi unde sunt. Iti explic. Totul pare atat de simplu. Imi spui: "Stai unde esti, vin in 10 minute. O sa te prind din urma". Inchid. Am un sentiment de bine. Doar o sa vii in 10 minute...

9 comentarii:

moi non plus spunea...

mhm...e foarte aiurea cand in vis cauti si alergi si transpiri si totul e atat de real incat simti si mirosul fricii..iar cand te trezesti, nu intelegi...care e partea care ai trait-o de fapt

madeinbukarest spunea...

unde e strada aia din prima poza? vreau si eu sa ma plimb pe ea ...

Sahara Penguin spunea...

La mine in vis... :)

Si pe gettyimages. :P

Anonim spunea...

ciok ciok ciok ....o usa proasta de lemn ce devine din ce in ce mai rece

da...o usa , o bataie de inima, o imbratisare , un sarut cald,o parte din viata,un cacat care nu-l intelegi...un pretext fara definitie

noapte buna

Sahara Penguin spunea...

M, noapte buna ca noapte buna, da' asta de ce? poate pentru ca nu esti in romania? Da' cine esti?

Anonim spunea...

Eu... sunt cel ce nu mai sunt...cel ce, candva a fost
sunt demoni din tine, o umbra ce a trecut
sunt versuri pe un blog,visuri uitate,poet din vremuri vechi ce a uitat ca poate.

Eu sunt batran acum si tu te`ai ingrasat.
Eu am uitat ca pot, tu esti mereu trista.

Nu te-am vazut de mult ma bucur ca mai esti...sunt cel ce face un rahat de poezie cand il intrebi..Da' cine esti?

Eu stiu ca esti isterica, si alte kesti proaste..eu cred ca stiu prea multe ...am vrut sa stiu de ce?

...respira in voie acum,sper sa nu te ineci...sunt cel ce a visat,si visele sunt bune.

...,eu sunt departe acum,ma bucur ca ai fost.

Sunt cel ce a batut,la usa de cacat

Eu sunt aici,e noapte.



Te-aud cum spui cuvinte
Acum vreau sa ma scol
Zbier de obicei, cand viata nu-mi convine


noapte buna

Anonim spunea...

..."domnisoara andromeda",funny ...nicu tot tricoul ala il are(he knows the value of things:),parca timpu a incremenit....stii cum e o floare pe balcon...in jurul ei sunt skimbari minore,pui una alta ,o mai misti un pic,creste...daca ii faci un before and after,floarea e in acelasi cadru...ma uitam la poze...ca de e forum public...patura e la fel,si zgarieturile de pe fotoliu

am petrecut cateva nopti bune be blog...e o moda I guess"Viata face blogu si blogu face viata" kind of thing...am vrut sa dau reply la cateva, dar ce folos,nu stiu de ce scriu acum...ma asteptam sa aud"o zi buna,cum mai esti ce-ai mai facut? me:nothing much, si io pe`aci"

Mai e cofetaria aia peste drum?

frumoasa ultima melodie,imi aduce aminte de :http://www.youtube.com/watch?v=SNL8xy3VM9g&feature=related o am in cap de cateva zile

nu-mi place sa scriu pe blog, pt ca risti sa...something risti...i guess...dan is gonna read this...he figure it out...te iau pe o terasa undeva la o cafea,eh da daca te iau la cafea o sa trebuiasca sa te privesc in oki...atunci alta belea,mai bine iti citesc blogul din cand in cand...asa ...super idee...imi fac blok ,asa si tu pesste cativa ani o sa-l descoperi si o sa razi/plangi la ce scriu..cine stie,poate om bea si o cafea pe la 50

Viata e fascinanta,tu nu o sa mai fii cea de la 20..la 50...si daca vreau sa te gasesc ce fac...da, pe tine de la 20,sigur cineva o sa inventeze ceva pana atunci ,sa dai timpul inapoi....tre sa strang bani...sigur o sa fie scump...si ce o sa mai radem atunci

nu vreau sa par , si sa scriu ca nu vreau sa par, si sa ganessc...cuvintele sunt intotdeauna parsive....gandurile le intelegi doar tu si poate petecul tau, daca ai avut ocazia sa infloresti in fata lui...ce scriu nu stiu.

tu ce mai faci, cum o mai duci?

introducere mare pt doua intrebari...se poarta;)

a treia o tin pt mine :))

Sahara Penguin spunea...

Domnule draga, vad ca ati facut o pasiune pentru acest post. Ca vede Dan sau nu, asta e mai putin important, pentru ca Dan este un personaj fictiv undeva dinainte de dumneavoastra. Fictiv pentru ca de fapt nici nu a existat vreodata in viata mea, ci doar si-a dorit asta.

Eu sigur n-o sa mai fiu aia de la 20. Am in ceata multe lucruri de pe atunci. Pun multe lucruri rele dintre cele care mi se intampla pe seama dumneavoastra, precum si compar cele bune cu cele bune din vremea dumneavoastra.

Stiu ca ati petrecut ceva timp pe blogul asta. Chiar vad lucrurile astea.

In rest... ce sa spun. Sper ca sunteti bine. Am o singura observatie. "Fighting with you" nu este despre dumneavoastra. Dumneavoastra ati fost un capitol de referinta - atat pozitiv cat si negativ - de care nu vreau sa amintesc. Puteti sa o luati drept o forma de respect - si asa se si vrea.

In rest... numai bine.

Sahara Penguin spunea...

P.S.: Eu sunt ok - ca intrebai. M-am ingrasat, din cate ai vazut, si ma descurc de minune. Am momente de ratarcire, dar in mare sunt mandra de mine ca fac lucruri pe cont propriu.

Si cam atat.